S-a intamplat la Cernauti cand copilaria noastra inca n-a fost amenintata de razboiul distrugator. Cu toate ca un nor negru plutea de-acum deasupra, noi copii insa nu am inteles gravitatea situatiei. Intro-zi putin innourata, fara ploaie, cand Dora1 a avut zece ani si eu opt, ne-am plimbat pe strada Flondor (Herrengasse)2 in apropiere de cinematograful Corso. Chiar la intrare, la cinema, au stat cateva doamne care au organizat o colecta pentru un scop de binefacere. Cine dorea din trecatori sa mearga la colectat era bine venit. Dora si cu mine ne-am prezentat si noi. O doamna mai in varsta care ne-a ascultat ca dorim si noi sa mergem la colectat donatii ne-a inmanat o cutie de tabla care avea pe capac o deschizatura ca sa treaca monedele, iar in mana am primit niste biletele, fiecare cu un bold, care trebuia prins pe reverul sau bluza persoanei care dona. Cred ca fiind copii nu ne-a refuzat aproape nimeni, iar un domn ne-a pus in cutie o hartie de 20 lei ceea ce reprezenta, fata de banutii altii dadeam, o donatie frumoasa. Dora si cu mine ne-am luat in serios si am intampinat persoanele cu un foarte frumos: Eine kleine spende, bitte!3 Peste vreo doua ore am revenit la locul de pornire, am predat cutia inchisa si am cerut alta. Probabil n-au avut incredere in niste copii in varsta de 8 si 10 ani si am fost refuzate. Am plecat cam jignite, caci am stiut ca am adunat o suma frumusica. Totusi putin provocatoare ne-am invartit pe acolo ca sa fiim vazute. La un moment dat, doamna respectiva ne-a vazut si ne-a chemat. Se vede ca intre timp a deschis cutia si facand numerotarea a constatat ceace noi am stiut, adica ca am adunat o suma frumusica. Atunci noi, doua fetite jignite din cauza refuzului anterior, am refuzat politicos si am mers mandre mai departe. Rik4 1. Sora lui Erna2. Herrengasse a fost numele german al străzii în perioada austro-ungară. După ocupația româna din 1918 numele străzii a fost schimbat la Iancu Flondor si din 1944 numele străzii este Kobilianskoy. 3. Eine kleine spende, bitte! – "O mică donație, vă rog!" in limba germana. In anii treizeci inca se vorbea germana la Cernauti. 4. Erna a povestit: "Cand am fost mica mi sa spus Erika. Am silabisit numele meu R.I.K, adica Er-I-Ka, ceea ce a iesit Rik si asta mea ramas pseudonim."
|
![]() |
Prutul constituia o parte importanta a copilăriei lui Erna |
Două Generații Amintiri din Copilarie Povesti din Lagăr Ceva Nostim |